Cand soarele apune din nou...

Viata ta se invarte in jurul unei singure persoane si totul e in functie de ea si pentru ea.Vremea devine frumoasa si orice zi mai buna cand o intalnesti..Totul e trist si fara de vreun rost cand iti lipseste si parca o regasesti in blanda adiere a vantului si in fiecare coltisor al lumii tale.Si dintr o data..centru vietii tale isi da demisia..si pleaca.Si tipi,si zbieri,implori..te tangui..ii pare rau si totusi inima-l impinge sa plece.S.a terminat...ramai singur si toata lumea ta o ia razna,nu mai are in jurul cui sa se invarta,nu se mai invarte nici macar in jurul tau si totul se transforma intr un imens uragan de emotii contradictorii.Trece o zi..trec 2,mai multe.privesti in oglinda si vezi o simpla umbra,ce incearca din rasputeri sa zambeasca dar zambetu-i e trist,fad,doar dureroasa amintire a unui zambet adevarat,uitat..Lacrimi? secate..Si vrei putere,cauti putere in orice si in oricine incercand sa te ridici,si nu poti,ti se taie picioarele la propriu de fiecare data cand incerci sa treci peste.Iti amintesti cum il alintai si stii ca cuvantul ala simplu si prostesc este el..iubirea pentru tine este el prin definitie,un sarut este mereu sarutul vostru..Dimineata dupa dimineata aceiasi durere stinsa in piept..ce devine un vulcan adesea sau o furtuna distrugatoare.Tragi aer in piept si incerci sa gasesti un motiv ca in fine sa te ridici de acolo.si iesi...si fiecare lucru iti aminteste,fiecare coltisor spune o poveste,despre o intalnire a carui protagonist erai candva intr o amintire dureroasa deja..un alt loc,revine o privire speciala si un zambet sincer..Privesti oameni si l regasesti in fiecare cate putin..risipit printre alte suflete,il cauti pretutindeni..auzi un cuvant,o melodie sau doar un vers si ti amintesti de vocea lui..ii simti brusc parfumul si incremenesti,parca e permanent cu tine dar nu l poti ajunge.Asa e..traieste in tine si asta nu se va schimba prea curand.Lupti cu tine sa dai afara tot, si ti iese un pic..pana la urmatorul cutit in rana deschisa,ce ti rascoleste iar fiecare parte ramasa intreaga din tine. Absurd..gasesti putere tot in amintirea lui,in acelasi zambet,in aceiasi privire,in aceiasi voce desi acum nu ti mai apartine si te temi ca nu ti va mai apartine vreodata..de aici insa iti iei in continuare puterea si stii,mai presus de orice,ca trebuie sa continui sa existi fiindca si el exista undeva.